- Editura: Bestseller
- Traducător: Iulia Surugiu
- Număr de pagini: 375
- Ediție: broșată
- Număr de steluțe acordate pe Goodreads: 5
Atunci când ne privim copiii, când ne gândim în tăcere la legătura pe care o avem cu aceștia, de cele mai multe ori ne uimesc asemănările fizice, ochii lor care au aceeași strălucire ca a noastră, curba nesigură a zâmbetului pe care i-a lăsat-o ca amintire bunica sau poate sprâncenele conturate și curioase ale bunicului. Dar, oare, se pot moșteni și golul adânc din suflet, singurătatea dureroasă, lacrimile care nu s-au scurs și strigătele înăbușite? Ce pleacă din noi către ei, pentru a se întoarce către noi într-o buclă nesfârșită și neîndurătoare?
Romanul "Buna dimineața, noapte!" prezintă poveștile de viață a doi oameni. Sully este un cercetător aflat pe o navă spațială în drum spre Jupiter, alături de un echipaj bine pregătit, dar totuși uman. Augie este un cercetător care se retrage pentru a-și petrece ultimele sale zile la Polul Nord, în vremea rece și mută care să îi reducă la tăcere propria durere.
Pe măsură ce înaintăm în poveste, reușim să facem mici incursiuni în viețile personajelor, să realizăm ce le-a determinat să ia anumite decizii, ce cotlon al sufletului le-a dictat traiectoria în viață.
"Bună dimineața, noapte!"
Titlul este atât de sugestiv! Ambele personaje sunt gata să primească în viața lor, să întâmpine fără tăgadă, o noapte fizică, tangibilă, noaptea de dincolo de atmosfera Pământului, rece și nemărginită, în cazul lui Sully, dar și noaptea polară, tăioasă, în cazul lui Augie. O alta noapte care se întinde departe, pe care niciunul dintre ei nu o poate atinge, dar de care sunt ambii conștienți, este noaptea lor interioară. Sunt sufletele lor incapabile să se adapteze unei lumi care nu pare că le este creată pe măsură, pe care își doresc să o locuiască, dar nu știu cum.
O lume care dispare, întrebări fără răspuns
Aflată în cabina de telecomunicații de care este responsabilă de la bordul navei Aether, Sully descoperă că toate legăturile cu Pământul au fost compromise. Tot ce aude e tăcere și simte cum înăuntrul ei se sparge ceva, cum teama se instalează cu toată forța în pieptul său și nesiguranța este acum la control. Toți membrii echipajului se tem de ce ar putea sa găsească la întoarcere, dar și mai rău, de ce s-ar putea să nu mai găsească. Au lăsat în urmă familii, copii, iubite, părinți. O revedere cu aceste suflete dragi e acum o simplă probabilitate.
Augustin știe deja că ceva s-a întâmplat, că lumea așa cum o știa el a luat sfârșit și că e posibil ca el să fie singurul supraviețuitor. Mai știe și că nu mai are mult de trăit, că încheieturile îi sunt fragile, organele îmbătrânite, puterile slăbite și voința aproape inexistentă.
O legătură dincolo de atmosfera Pământului
Scanând toate frecvențele radio posibile, amândoi cu același sârg și curiozitate, cei doi reușesc să intre în conexiune și să afle prea puțin despre ce se petrece în lume, această descoperire lăsându-le în suflete mai multe întrebări decât răspunsuri și conștiința clară că cel mai probabil totul a luat sfârșit. Această punte peste timp și spațiu unește doi oameni aparent străini, ale căror povești se contopesc în mod neașteptat și ale căror dureri se împletesc într-o spirală de vinovății, dureri și absențe.
O incursiune în sufletul uman
Atunci când toate zgomotele menite să distragă atenția dispar, atunci când nimicul e cel care îl înconjoară, omul nu mai are de ales decât să se întoarcă în sine însuși, să își caute sufletul redus la tăcere și să încerce să înțeleagă ce mai are de înțeles. Această călătorie spre sine este descrisă atât de minuțios de autoare, încât nu ai cum să nu devii empatic cu personajele. Cartea îți răspunde la întrebări nepuse încă, te face să te gândești la probleme existențiale și să îți regândești prioritățile.
Acest roman este unul scris atât de bine încât sentimentele și trăirile pe care vrea să ni le transmită parcă prind glas. Este, deasemenea, încărcat de imagini vizuale aproape realiste și pot înțelege de ce a fost realizat și un film care îl are la bază.